Prezența unor cadre didactice pe listele partidelor politice pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie a.c., ne arată rolul important pe care îl are Universitatea din Oradea în viața comunității bihorene. În acest sens, am considerat oportună realizarea unor interviuri cu aceștia, pentru a afla viziunea lor cu privire la sistemul de învățământ superior, Universitatea din Oradea și nevoile studenților.
Au fost contactate cadrele didactice aflate pe locuri considerate eligibile. Astfel, s-au trimis invitații următorilor: Florian BODOG, Aurel CĂUȘ, Adrian HATOS și Ioan MANG. Dintre cei numiți, singurul care nu a răspuns invitației noastre a fost domnul Ioan MANG.
Articolele vor fi publicare în măsura în care au fost realizate interviurile, respectiv au răspuns la setul de întrebări trimise. Pe această cale le mulțumim pentru colaborare!
Redacția Studentocratia
Studentocrația: Ce trebuie să știe studenții despre prof. Florian Bodog?
Florian Bodog: Vă mulțumesc pentru această oportunitate! În ceea ce mă privește, am 49 de ani, sunt bihorean, căsătorit și tatăl a două fete minunate, studente și ele. La nivel profesional sunt medic chirurg, specialist în chirurgie plastică și reparatorie și prodecan al Facultății de Medicină și Farmacie din Oradea. Am fost ales senator din anul 2012, iar din ianuarie 2017 până în ianuarie 2018 am fost ministrul Sănătății.
Sunt un om activ, energic, cu simțul umorului, curios din punct de vedere intelectual, îmi place să citesc și îmi place la fel de mult interacțiunea cu oamenii.
Studentocrația: Ce este educația? Cum vedeți d-voastră educația?
Florian Bodog: Așa cum o văd eu, educația la nivel instituțional este și trebuie să fie un facilitator al succesului în viață. Iar când spun asta, nu sunt doar vorbe frumoase. Asta trebuie să fie, în primul rând, educația, mai ales pentru cei tineri. Să deschidă oportunități. Fac această precizare pentru că, mai ales în Medicină, dar și în alte domenii, educația trebuie, cred eu, să se desfășoare pe parcursul întregii vieți.
Eu gândesc educația nu neapărat ca un proces abstract, educație pentru educație, ci ca un set de cunoștințe, abilități și competențe în diverse domenii care să permită absolvenților să se integreze în societate, să reușească pentru ei înșiși și, mai ales, să contribuie astfel la binele comun. De asta avem un sistem de învățământ. Ca să fim mai buni și ca să avem succes. Numai așa poate câștiga întreaga societate!
Studentocrația: Este adevărată informația conform căreia fără sistemul educațional nici un alt sistem nu se poate dezvolta? Argumentați.
Florian Bodog: Categoric da! Citeam de curând o carte a unui finanțist american, Howard Marks, care se intitulează The Most Important Thing (Cel mai important lucru) în care autorul prezintă care este, în opinia sa după zeci de ani de practică, cel mai important lucru de avut în vedere în economie și în finanțe. Și a găsit vreo 19…
La fel și la nivelul unei țări, al unei societăți. Relațiile externe, apărarea, infrastructura, economia, protecția socială, antreprenoriatul, sănătatea… Toate sunt esențiale.
În schimb, nu te poți aștepta, ca țară, să performezi în niciunul dintre aceste domenii fără o educație adecvată și orientată spre viața reală. De la educație, sau de la lipsa ei, pornește tot, rău sau bine.
Așadar, deși majoritatea domeniilor în care activează Statul sunt esențiale pentru noi toți, eu spun că, în mod categoric dintre ele, educația este cea mai importantă.
Studentocrația: Spațiul universitar este considerat prin excelență un spațiu al independenței față de ideologii, doctrine politice sau orice tip de ingerințe.
Cum vedeți relația parlamentar – persoană cu funcție de conducere? Prin deținerea simultană a funcției de parlamentar și a unei funcții de conducere în cadrul instituției de învățământ superior; pierde Universitatea din autonomia, independența și rezistență față de o anumită ideologie politică?
Florian Bodog: Să știți că am avut discuții pe această temă cu mulți colegi, chiar și din străinătate, mai ales din Franța. Da, o Universitate trebuie să fie un spațiu neutru politic, dar NU un spațiu apolitic. Iar studenții și profesorii au, în opinia mea, obligația de a se manifesta social. Este așa cum am spus și înainte, în opinia mea. Educația trebuie să fie ancorată în real, în societate.
Mai mult, mediul academic trebuie să fie un spațiu liber de dezbatere a ideilor, inclusiv a doctrinelor. Uitați-vă la universitățile americane sau britanice. Progresul se naște din dezbaterea liberă de idei. Tocmai în universitate trebuie să învețe și tinerii că se poate discuta argumentat chiar dacă nu avem opinii similare, că trebuie să discutăm și să dezbatem argumentat și civilizat. Cum spunea cineva, cum poți să știi că ai cu adevărat o opinie dacă nu ai ascultat și dacă nu cunoști și argumentele contrare.
Acestea fiind spuse, universitățile, încă de la început, din Evul Mediu, și-au apărat cu pasiune autonomia față de guverne și cred că așa trebuie să rămână. Dar închiderea între ziduri autoimpuse a mediului academic față de realitățile sociale este, cred eu, păguboasă. Și nu așa se întâmplă în țările dezvoltate.
Studentocrația: Cum vedeți acordarea a 6% din PIB pentru educație cum era prevăzută în Pactul Național pentru Educație. Veți susține public acordarea a 6% din PIB pentru educație?
Florian Bodog: Eu susțin public acum și aici că, la nivel ideal, educația ar trebui să beneficieze de un procent din PIB format din două cifre! Ar trebui să poată să beneficieze, pentru că, desigur, decizia e complexă iar factorii de avut în vedere sunt numeroși. Dar da. Susțin ca măcar 6% din PIB-ul României să fie alocați Educației.
Studentocrația: În contextul în care activitatea educațională se desfășoară exclusiv online, considerați că ar fi justificată reducerea taxei de școlarizare până la reluarea activităților față-n față? Argumentați.
Florian Bodog: De la caz la caz, da. Acolo unde procesul educațional față în față presupune cheltuieli suplimentare care se regăsesc în taxa de școlarizare, acestea pot fi reduse. Cred însă că ar trebui reluate urgent activitățile școlare față în față. Interacțiunea directă student – profesor, student – student, activitățile practice, nu pot fi înlocuite cu mediul online.
Studentocrația: Studenții au muncit mai mult sau mai puțin în această perioadă (pandemică)?
Florian Bodog: Eu știu că au muncit mai mult. Iar când spun muncă, mă refer la implicare și consum mental. Mai ales în această perioadă, consumul intelectual, psihic, este cu siguranță mai mare. Nevoia de concentrare este mai mare, mai ales închis între patru pereți. Ai nevoie de multă motivare, automotivare, pentru a-ți recâștiga energia, pentru a te mobiliza.
Studentocrația: Credeți că ar fi necesară o Bibliotecă Națională Digitală, mai ales în contextul actual?
Florian Bodog: Da. Este un proiect care pe mine mă entuziasmează, mai ales dacă reușim să îl facem cât mai deschis și mai accesibil. Este, de asemenea, un proiect urgent.
Studentocrația: Vă rugăm să enumerați pe scurt 3 proiecte legislative personale pe care le veți susține.
Florian Bodog: Legea privind finanțarea prioritară a sistemului educațional, legea privind descentralizarea rezidențiatului și legea privind posibilitatea adaptării specializărilor preuniversitare și universitare la piața muncii.
Studentocrația: Ce are și ce-i lipsește Universității din Oradea acum?
Florian Bodog: Avem, fără discuție, oameni. Avem colege și colegi pasionați de munca lor, de domeniile lor, oameni care fac cercetare de calitate și care se străduiesc să insufle curiozitate intelectuală studenților. Sunt cadre universitare care își doresc să activeze în mediul academic, care au un sens clar al misiunii dar și al pasiunii lor. Încrederea în sine și ambiția și viziune sunt însă aspecte la care eu cred că mai avem de lucrat, la nivel de instituție.
Studentocrația: Cum vedeți absolventul Universității din Oradea? Este pregătit acesta pentru intrarea pe piața muncii?
Florian Bodog: La fel ca la cadrele universitare, un absolvent sau o absolventă este atât de pregătit sau pregătită pentru piața muncii pe câtă pasiune și interes a depus în facultate, pe cât de bine și-a ales, liber, domeniul de studii, pe cât de realist a estimat șansele acelui domeniu de a fi viabil și cerut în piață. Din acest punct de vedere, absolvenții noștri sunt la fel de bine poziționați ca și absolvenții din oricare altă universitate românească. Nu am niciun dubiu aici.
Studentocrația: Vă rugăm să ne descrieți cum vedeți Universitatea din Oradea 2030?
Florian Bodog: Îmi doresc ca Universitatea Oradea să se reformeze real. Unele lucruri pot fi realizate prin decizii locale, altele trebuie sprijinite legislativ.
Ne dorim o Universitate performantă? Eu DA! Atunci, cei care o conduc trebuie să înțeleagă faptul că e nevoie de adaptare totală la piața muncii și conectată la direcțiile de cercetare mondiale. Asta cred că trebuie să caracterizeze Universitatea din Oradea în 2030.
Studentocrația: Va avea Universitatea din Oradea o imagine mai bună în 2030?
Florian Bodog: Dacă va câștiga în încrederea în sine și în ambiție, eu cred că da. Depinde doar de NOI.
Studentocraţia 
Opinia ta conteaza!