Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a elaborat un „decalog” al studenților care prezintă viziunea și așteptările studenților de la sistemul de învățământ din România. Documentul a fost elaborat în urma Adunării Generale a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, desfășurată în perioada 29 noiembrie – 2 decembrie la Alba Iulia. Printre semnatari se regăsesc și reprezentanții organizațiilor studențești din Oradea: Asociația „Gheorghe Șincai” a studenților în Istorie – președinte Marius Deaconu, Asociația Studenților Farmaciști din Oradea – președinte Corina Neagu și Asociația Studenților Stomatologi din Oradea – președinte Paula Pașca.
În continuare se poate textul documentului elaborat:
Noi, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România – reprezentanții legitimi ai studenților din toată țara, conștienți fiind de faptul că viitorul României depinde de modul în care este tratată educația și modul în care este valorificat potențialul pe care îl au tinerii, cerem autorităților care au atribuții în creionarea și implementarea viziunii statului asupra sistemului de învățământ superior – Președenția României, Parlamentul României, Guvernul României, precum și tuturor universităților din țară, să întreprindă toate acțiunile care le stau în putință pentru:
1. Alocarea anuală a 6% din PIB pentru educație astfel încât să fie asigurate resursele necesare pentru o dezvoltare continuă a sistemului educațional românesc.
Educația trebuie să fie o prioritate națională, iar acest lucru trebuie să se reflecte în Legea Bugetului întocmită de Guvern și adoptată de Parlamentul și Președintele României.
Universitățile trebuie să fie finanțate pe baza unei metodologii de finanțare stabile, adoptată de Ministerul Educației Naționale la propunerea Consiliului Național al Finanțării pentru Învățământul Superior, care să țină cont de nevoile de dezvoltare a universităților astfel încât acestea să poată asigura o educație de calitate pentru toți potențialii studenți.
2. Asigurarea accesului la învățământ superior pentru toți tinerii cu potențial prin dezvoltarea mecanismelor de sprijin social pentru studenții sau potențialii studenți care provin din grupuri sociale dezavantajate (tineri orfani, tineri din familii sărace, tineri din zone rurale, tineri romi, tineri cu dizabilități, tineri cu probleme medicale, tineri cu copii, tineri de altă religie decât cea ortodoxă, tineri LGBTQ etc.).
În acest sens, cerem o analiză a eficienței sistemului românesc de burse și o reformare a acestuia în acord cu concluziile analizei. Bursele sociale trebuie să reprezinte un mecanism diferențiat de bursele de merit, nefiind normal ca universitățile să fie puse în situația de a alege între echitate și excelență.
Mecanismele de sprijin financiar pentru studenți din partea statului nu trebuiesc înlocuite cu măsuri care-i costă pe studenți, cum ar fi creditele de studiu. Statul trebuie să sprijine tinerii cu potențial să își acopere aceste costuri, în special atunci când sunt în situația în care nu își pot permite acest lucru. Creditele pentru studenți pot fi văzute ca o formă bună de sprijin doar în condiții foarte clare, discutate cu studenții, care să definească un plafon salarial minim la care ar trebui să ajungă un absolvent în momentul în care trebuie să restituie creditul sau situațiile în care absolventul poate fi scutit de plata creditului, în funcție de interesul statului.
3. Pregătirea studenților pentru provocările pieței muncii prin ancorarea sistemului de învățământ superior la nevoile angajatorilor și creșterea capacității absolvenților de a-și găsi un loc de muncă. Universitățile trebuie să creeze punți de legătură între studenți și piața muncii și să dezvolte competențele și abilitățile necesare pentru a obține un loc de muncă în domeniul de studiu urmat.
Centrele de Consiliere și Orientare în Carieră pot juca un rol împortant în facilitarea unei relații între studenți și nevoile angajatorilor, dacă sunt susținute și finanțate corespunzător.
Universitățile trebuie să dezvolte și abilități și competențe transversale, nu doar competențe în domeniul de studiu urmat.
Antreprenoriatul trebuie dezvoltat în rândul studenților, fiind nevoie de o serie de măsuri și politici care să sprijine tinerii care doresc să își deschidă o afacere.
Nu trebuie pierdut însă din vedere faptul că învățământul superior nu are doar rolul de a dezvolta studenți angajabili, ci și de a dezvolta cetățeni activi, cu spirit critic, care să înțeleagă și să apere valorile democrației. Prin urmare deși este absolut vitală o relație între angajatori și universitate, această relația trebuie să fie una de consultare și nu de control, fiind necesar ca studenții să fie și ei parte a acestei relații.
4. Implementarea reală a învățământului centrat pe student prin asigurarea unui mediu propice de învățare pentru toți studenții, ținându-se cont de diferitele stiluri și nevoi de învățare ale acestora. Cadrele didactice trebuie sprijinite și încurajate să înlocuiască procesul de predare cu procesul de învățare, înlocuind discursurile oratorice sau monologurile din fața studenților cu experiențe complexă de învățare, care să ajute studenții să deprindă competențe și calificări, nu doar informații memorate.
Procesul de învățare și evaluare trebuie să țină cont și de nevoile studenților cu dizabilități fizie sau psihice și să creeze contextele potrivite pentru ca aceștia să își poată atinge potențialul maxim.
5. Internaționalizarea sistemului de învățământ superior prin diversificarea experiențelor de învățare de care pot beneficia studenții și orientarea universităților pentru atragerea și integrarea internă a studenților străini.
Statul și universitățile trebuie să încurajeze studenții să profite de beneficiile de dezvoltare pe care le pot aduce mobilitățile academice și să susțină atât creșterea numărului de studenți mobili, cât și accesul echitabil la acestea de către toate categoriile studenți.
Universitățile trebuie să se pregătească să primească un număr tot mai mare de studenți străini, pe care să îi integreze în comunitățile academice locale și să le faciliteze adaptarea la mediul studențesc local. Internaționalizarea universităților nu trebuie văzută doar prin prisma politicilor și mecanismelor de integrare a studenților străini în mediul universitar, ci și prin prisma oportunităților de dezvoltare a universității pe care acești studenți le pot crea.
6. Tratarea studenților ca parteneri egali în comunitatea academică și recunoașterea contribuției pe care aceștia o pot aduce la dezvoltarea sistemului de învățământ superior românesc.
Studenții trebuie să fie consultați în toate deciziile importante care privesc sistemul universitar și vocea lor trebuie ascultată în special în momentul în care se iau decizii care îi privesc în mod direct.
Aceștia trebuie să facă parte, ca membrii cu drepturi depline, în toate structurile care gestionează diferite aspecte legate de funcționarea sau dezvoltarea sistemului de învățământ superior, atât la nivel local, cât și național. De asemenea, statul trebuie să adopte reglementările legale necesare pentru ca aceștia să participe în proporție de minim 25% în alegerea rectorului și a decanilor.
Statul și universitățile trebuie să respecte necontenit dreptul lor la liberă exprimare și să sancționeze orice acțiune menită să îngrădească acest drept. Nu poate fi tolerată nicio formă de presiune asupra studenților critici care aleg să își exprime nemulțumirile față de sistemul educațional sau față de diverse practici din universitate.
Organizațiile studențești trebuiesc sprijinite în activitatea pe care o desfășoară și trebuiesc văzute ca parteneri competenți, care pot aduce un plus valoare mediului universitar.
7. Respectarea tuturor drepturilor studenților prin eforturi permanente de monitorizare a modului în care este implementat ”Statutul Studentului” și adoptarea de soluții la problemele identificate.
Universitățile care nu au făcut-o deja trebuie să adopte de urgență propriile ”Statute ale Studentului”, care pot adăuga drepturi în plus la cele prevăzute în documenul adoptat la nivel național.
Universitățile trebuie să publice pe site-urile proprii rapoartele de implementare a Statutului Studentului realizate de organizațiile studențești din universitate și să propună soluții la problemele identificate în acestea.
8. Eliminarea politicului din mediul universitar și definirea clară a incompatibilității funcțiilor de conducere din universitate cu funcțiile politice.
Universitățile trebuie să stea departe de jocurile și bătăliile politice dintre partide, iar cadrele didactice din funcții de conducere trebuie să evite sau să părăsească scena politică în momentul în care sunt alese.
Universitățile nu trebuie să permită nicio formă de propagandă politică în mediul academic, indiferent de cine este inițiatorul acesteia și trebuie să sancționeze orice abatere de la această normă.
9. Transparentizarea activităților de interes public desfășurate de universități și facilitarea accesului pentru studenți la toate deciziile și acțiunile relevante.
Universitățile trebuie să se preocupe de implementarea principiilor de bună guvernanță și să pedepsească aspru orice acțiune prin care este afectată integritatea academică sau prin care se face rabat de la normele de etică.
Universitățile trebuie să cheltuie banul public cu responsabilitate și trebuie să ofere acces la informații în legătură cu acest lucru. Acestea trebuie să răspundă în timp util solicitărilor în baza legii liberului acces la informații de interes public și la orice alte cereri, adrese sau sesizări depuse de studenți.
10. Stabilitate în sistemul educațional Românesc, atât din punct de vedere legislativ, cât și financiar.
Sistemul de învățământ superior nu este un laborator de testare a ideilor de politici educaționale ale fiecărui Guvern sau Ministru al Educației în funcție, ci acesta trebuie să aibă la bază strategii și politici concepute pe termen mediu și lung.
Educația trebuie să fie scoasă din luptele clasei politice, fiind nevoie de un consens politic asumat real de toate partidele politice în ceea ce privește legislația învățământului superior și finanțarea acestuia.
Prevederile care reglementează sistemul de învățământ superior nu pot fi schimbate fără o consultare prealabilă a actorilor din sistem, îndeosebi a studenților, și fără analize de impact care să sugereze clar necesitatea schimbării.
Ne așteptăm ca cererile noastre să fie luate în seamă de către toți cei cărora le adresăm și sperăm ca ele să reprezinte fundamentul construirii unui sistem educațional românesc care să ajute la o dezvoltare coerentă și comprehensivă a României.
Semnăm acest document azi, 1 decembrie 2014, la Alba Iulia, cu gândul la Marea Unire din 1918, mânați de dorința de a dezvolta armonios acest popor și de a îl face să se ridice la aspirațiile generațiilor care au înfăptuit cel mai frumos stat din lume – România.
Semnează:
Cristi Popescu – Președinte ANOSR
Alături de membri alianței:
Cristina Belci – LSUA Alba Iulia
Daniel Orza – LSPV Baia Mare
Alexandru-Jaroslav Beraczko – ASMB Brașov
Andrei Vasile – ASCIG București
Corina Angelescu – VIP București
Mihnea Taropa – ASPSE București
Sorin Brîndușescu – ASER
Andrei Deușteanu – ECOTUR București
Daniel Poțincu – OSE București
Elena Gușanu – OSB București
Cătălin Ciupag – Philos București
Emilia Popa – SiSC București
Maria Huhulea – AS-SAS București
Ștefana Frîncu – ASB Cluj-Napoca
Alexandra Potinteu – ASPR Cluj- Napoca
Vladovici Alexandru – AStA Cluj-Napoca
Serena Rotaru – ASUAD Cluj-Napoca
Oana Onicaș – OSUBB Cluj-Napoca
Cristin Iosif – OSUT Cluj- Napoca
Bianca Pavel – OSF Cluj-Napoca
Dan Petaca – Romano Suno
Ioana Aramă – SSE Cluj-Napoca
Bogdan Moldovan – FAS-USAMV
Alex Drăgan – LSUOC Constanța
George Albină – LSUMC Constanța
Ionuț Dumitrașcu – LSG Galați
Popa Dorina – LSH Hunedoara
Lucian Mușat – LSE Iași
Mirela Roșca – ASB Iași
Alexandra Popa – ASFI Iași
Flavia Burlec – SSFI Iași
Ioana Benea – SSM Iași
Magda Bârlean – SSS Iași
Andrei Solomon – ASPP Iași
Marius Deaconu – ASI “Gheorghe Șincai” Oradea
Tudor Maria Magdalena – UPSU Petroșani
Rareș Dina – ASAIR
Mircea Ciuta – ELSA
Mircea Radu – Cognosis
Radu Toader – SSCR
Daniela Dragotă – CSE Sibiu
Sebastian Mesaroș – LASSPRI Sibiu
Alin Dumitrașcu – LSFLA Sibiu
Ana-Maria Dobrotă – SSMHS Sibiu
Ștefan Sîrbu – GIRB Suceava
Bogdan Vițelariu – ASUS Suceava
Floarea Pâțu – Cast Suceava
Cătălin Dogar – LSTGM Tîrgu Mureș
Alexandra Ungureanu – LSCT Timișoara
Corin Mihuț – Liga AC Timișoara
Vlad Răuțu – LSFETc Timișoara
Adelu Popescu – LSFEE Timișoara
Cristian Ignat – LSFMT Timișoara
Mihaela Eftenie – LSFMPT Timișoara
Vlad Cherecheș – OSUT Timișoara
Elena Grușcă – OSB Timișoara
Alexandra Velescu – TDSA Timișoara
Dinu Răzvan – A4 Timișoara
Cătălin Burlacu – OSTL Timișoara
Cristian Bucurenciu – Solidus Sibiu
Corina Neagu – ASFO Oradea
Paula Pașca – ASSO Oradea
Violeta Drăgoi – Prime Iași
Marian Stan – LSUEM Reșița
Luca Ciubotaru – ASD Iași
Silvana Teșca – ASPST Timișoara
Mihaela Bălănescu – SSFB București
Cătălin Cătana – Liga Studenților Dimitrie Cantermir din Târgu Mureș
Mihai Hahui – LSD Galați
***
Scrisoarea se găsește aici!
Studentocraţia 
Opinia ta conteaza!