Scris de Cristian Culiciu
Autorităţile locale şi judeţene, împreună cu invitaţii acestora, precum şi cetăţenii oraşului au marcat astăzi, printr-o serie de evenimente, Ziua Oraşului, moment cu adâncă semnificaţie istorică şi patriotică pentru locuitorii urbei de pe Crişul Repede. Este ziua în care cinstim memoria oamenilor de cultură din Oradea şi din Ardeal, dar şi cea a militarilor noştri, eroi pe câmpul de bătălie în al Doilea Război Mondial. La 12 octombrie 1918, în oraşul nostru a fost semnat actul prin care românii ardeleni îşi luau soarta în propriile mâini, făcând un pas uriaş spre Marea Unire din 1 Decembrie, acelaşi an. E vorba de Declaraţia de la Oradea, simbol al luptei românilor pentru eliberare şi unire cu fraţii din afara arcului carpatic. Pe de altă parte, la 12 octombrie 1944, Bihorul şi Oradea au fost eliberate de sub teroarea horthystă de către armatele română şi sovietică, ca parte a unei contraofensive ce şi-a avut izvorul în actul de la 23 august 1944.
Cu toate că, spre deosebire de alţi ani, nu s-au mai organizat depuneri de coroane la statuia ostaşului român, ziua curentă a păstrat caracteristica unei zile festive. Manifestările au fost organizate în prezenţa unor înalţi invitaţi, în primul rând din partea Casei Regale a României: Principele Radu şi Principele Nicolae ai României, dar şi Alteţa Sa Imperială şi Regală Arhiducesa Maria-Magdalena a Austriei. Din partea Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti a participat dl. Ernest Târnoveanu.
După şedinţa festivă a Consiliului Local, a urmat ceremonialul dezvelirii statuii Reginei Maria, monument aşteptat de aceste pământuri de mai bine de 70 de ani. Amplasarea acestuia este aproximativ aceeaşi ca în perioada interbelică, în faţa Teatrului orădean. Vechea statuie fusese eliminată din peisajul Pieţii Ferdinand în 1940, când Ardealul de nord fusese răpit prin Dictatul de la Viena. Prezenţa cetăţenilor la manifestare a fost mai mare ca oricând, semn că cinstirea istoriei neamului este un fapt al prezentului, nu doar al trecutului. Chiar momentul de început al acesteia a conţinut o puternică încărcătură emoţională, când, alături de imnul naţional interpretat de fanfară, a răsunat şi Marşul lui Iancu din turnul Primăriei. Dezvelirea statuii s-a făcut în sunetele imnului regal şi al aplauzelor celor prezenţi, după care elevi, studenţi, reprezentanţi ai autorităţilor de diferite categorii au depus flori la soclul statuii.
Ulterior, oficialităţile şi orădenii s-au deplasat la casa memorială şi statuia dr. Aurel Lazăr pentru o depuneri de coroane în cinstea marelui patriot, fost primar al Oradiei în perioada interbelică. Din nou, audienţa a fost ridicată, iar despre semnificaţia momentului vorbit lect. univ. dr. Radu Romînaşu, de la departamentul de Istorie, din cadrul Universităţii din Oradea.
În această seară militarii vor defila în cadrul tradiţionalei retrageri cu torţe.
Studentocraţia 
Învestirea s-a făcut abia la 29 martie 1921, iar instalarea a avut loc la Chişinău în ziua de 16 mai acelaşi an. Cu acest prilej, Mitropolitul Primat Miron Cristea a subliniat situaţia excepţională în care se afla Biserica basarabeană: „Frăţiei tale i se potrivesc cuvintele lui Moise, «tu ai ajuns uns, fiule, pe urma unei mari biruinţe». Adevărat, dar să nu uiţi că atmosferele sociale înalte sunt încărcate de păcatul încrederii şi al trufiei […]. Mai ales în aceste timpuri de tranziţie, de prefacere şi de generală enervare, se ivesc în mod firesc adeseori vederi contradictorii mai multe decât în împrejurările normale” [9] .
ApreciazăApreciază