Scris de Cristian Culiciu, anul II, Istorie
În perioada 11-12 mai s-a consumat cea de-a XIV-a ediţie a sesiunii, care a reunit la Universitatea din Oradea o serie de studenţi, masteranzi şi doctoranzi din mai multe centre universitare, inclusiv din al nostru, cu lucrări de istorie realizate sub coordonarea profesorilor universitari. Din ţară au venit reprezentanţi ai universităţilor din Galaţi, Suceava, Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Bucureşti.
Lucrările au fost grupate pe secţiuni. Au fost două secţiuni mari: cea de Istorie veche şi arheologie-Istorie medie şi etnografie şi secţiunea Istorie modernă-Istorie contemporană şi Relaţii internaţionale. În ambele cazuri temele abordate au fost diverse, acoperind o perioadă lungă de timp. Ele s-au referit atât la istoria spaţiului românesc, cât şi la cea universală.
Moderatori au fost cadre didactice ai Facultăţii de Isorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Departamentul de Istorie şi studenţi ai aceluiaşi departament.
Vineri, 11 mai:
În prima secţiune au fost prezentate lucrări de arheologie, istorie veche, mitologie şi de istorie medie. Dintre ele amintesc câteva: Cultul lui Jupiter Dolichenus în Dacia Romană şi în Moesia Inferior, Manifestările religioase ale cruciaţilor la asediul Ierusalimului, iunie-iulie 1099, Armata Imperiului Otoman în perioada Evului Mediu, Biografia unui muncitor: industrializarea oraşului reflectată în viaţa colectivă clujeană din perioada comunistă (anii 60-80) şi Călătorii străini despre ţările române: drumuri şi hanuri în perioada 1720-1730. Acestea sunt doar o parte a ceea ce s-a prezentat, titlurile enumerate vizând teme familiare.
În cadrul celei de-a doua secţiuni, cea de istorie modernă şi contemporană au fost de asemenea susţinute lucrări de mare interes, mai ales că ele vizează probleme de istorie a mentalităţilor, a vieţii de zi cu zi. Printre ele s-au numărat: Consideraţii asupra alimentaţiei românilor în timpul Primului Război Mondial, Între tradiţie şi inovaţie. Vestimentaţia masculină transilvăneană în relatările călătorilor străini (secolul XVII) şi Contribuţia caransebeşenilor la înfăptuirea Marii Uniri. Temele sunt de mai mare sau mai mică generalitate, însă ele reflectă realitatea pe care ne-o prezintă documentele.
Sâmbătă, 12 mai:
A doua zi a sesiunii a adus în atenţia moderatorilor şi a studenţilor prezenţi probleme de istorie medie, modernă şi contemporană. Câteva dintre ele, de mai mare familiaritate, au fost: Ungurii în Transilvania: de la nomadism la formarea Voievodatului Transilvaniei, Târgurile din Bihor. Consideraţii preliminare, Renaşterea unei democraţii. Alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 20 mai 1990, şi Nicolae Titulescu şi procesul optanţilor unguri. De remarcat că inclusiv o parte a istoriei Bihorului şi-a făcut loc printre acestea.
Reuşita sesiunii nu s-a materializat doar prin calitatea (bună şi foarte bună) a lucrărilor, ci şi prin atentă organizare a acesteia.
Mai multe poze de la deschidere, găsiţi aici.
Studentocraţia 
Opinia ta conteaza!