Alegeri pentru funcţia de rector

Scris de Patricia Sarca(Anul I) şi Paul Muscă, (Anul II), Drept

După cum probabil deja ştiţi, domnul prof.univ.dr.ing Cornel Antal, rector al Universităţii Oradea nu a fost confirmat în funcţie pentru mandatul pe care ar fi trebuit să-l înceapă din luna aprilie. Această neconfirmare vine printr-un ordin de ministru al domnului Cătălin Baba, actualul ministru al Educaţiei, cu motivarea că acesta ar fi urmat să fie cel de-al treilea mandat al domnului Antal, chiar dacă primele două nu au fost întregi, dar cumulate cele trei mandate ar fi depăşit opt ani. Urmarea acestei neconfirmări este organizarea de noi alegeri pentru funcţia de rector al Universităţii.  

Fără să intrăm pe teritoriul minat al politicii şi fără să victimizăm sau să aducem laude unor persoane, pentru că ne interesează viitorul universităţii noastre am ales să căutăm noi înşine răspunsuri la întrebările pe care le avem şi să le împărtăşim cu voi, studenţi ai Universităţii Oradea.

Pentru a ne documenta privitor la această temă, am folosit o anexă a Cartei UO,  Regulamentul de organizare şi desfăşurare a alegerilor la nivel de universitate care este în conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale.

Cum este ales rectorul şi de către cine?

Primul şi cel mai important lucru de ştiut legat de funcţia de rector e că acesta este ales prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi  al reprezentanţilor studenţilor din Senatul universitar şi din Consiliile facultăţilor.

Cine poate fi rector ?

Mandatul unui rector este de 4 ani şi poate fi înnoit cel mult o dată. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi universităţi pentru mai mult de 8 ani. Candidatul la această funcţie trebuie să îndeplinească anumite condiţii: să fie cadru didactic sau de cercetare titular al Universităţii din Oradea, cu gradul didactic de profesor universitar. Referitor la acest fapt se poate adauga că regulamentul urmează să fie modificat acordând şi asistenţilor universitari şansa să poată candida. O altă cerinţă ar mai fi: să nu împlinească vârsta legală de pensionare în perioada mandatului de 4 ani. Pe lângă aceste două condiţii ar fi unele precum: să se dedice universităţii, să impună politici de îmbunătăţire a calităţii activităţilor, să aibă rezultate remarcabile în domeniul managementului universitar.

Cum se organizează alegerile?

Rectorul se consideră ales din primul tur de scrutin dacă la votare au participat cel puţin jumătate din numărul total de electori şi dacă obţine cel puţin majoritatea voturilor „pentru”. Neparticiparea a cel puţin jumătate din numărul de electori conduce la reluarea alegerilor în termen de maximum 7 zile, fără a mai fi necesară participarea la vot a majorităţii electorilor. Dacă un candidat obţine majoritatea voturilor „pentru” din numărul total al voturilor exprimate, el este ales rector.

Dacă niciunul dintre candidaţi nu obţine această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, la care candidează primii doi clasaţi. Se declară ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, obţine numărul cel mai mare de voturi “pentru”. Dacă este un singur candidat, acesta va fi declarat ales doar dacă obţine majoritatea voturilor „pentru” din numărul celor prezenţi la vot. În cazul contrar, în 5 zile lucrătoare se depun candidaturi, iar mai apoi se organizează un nou tur de scrutin, unde alegerea rectorului nu mai este condiţionată de obţinerea majorităţii voturilor “pentru”.

Rectorul ales de majoritatea cadrelor didactice trebuie confirmat prin ordin de ministru al educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului în termen de 30 de zile de la data alegerilor, după care acesta poate semna acte, diplome etc.

Încălcarea metodologiei de alegeri atrage nulitatea absolută a acestora. În acest caz se reia procesul de numire, conform regulamentului. Contestaţii cu privire la nerespectarea procedurii se vor adresa Senatului în termen de 24 de ore de la data desfăşurării alegerilor, Senatul urmând să desemneze o comisie în vederea analizării şi soluţionării acestora. Propunerile comisiei se vor supune aprobării Senatului în maximum 3 zile lucrătoare.

Cine asigură interimatul la conducerea universităţii şi cine o reprezintă pe perioada alegerilor ?       

În perioada dintre data alegerilor şi cel al începerii oficiale al mandatului noului rector şi al noii echipe academice, activitatea este coordonată de conducerile academice care au fost în funcţie până la momentul alegerilor.

Când şi sub ce auspicii îşi începe mandatul rectorul ?

Debutul oficial al persoanei alese în funcţia de rector coincide cu cel al emiterii ordinului de confirmare de către ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Imediat după numirea în funcţie, printre prerogativele rectorului se numără convocarea Consiliului de administraţie pentru a dezbate programul managerial. Cu prilejul acestei şedinţe, directorul general administrativ va fi menţinut în această funcţie în situaţia în care sprijină planul managerial al noului rector, bineînţeles, dacă acesta doreşte.

În ce condiţii poate fi revocat din funcţie rectorul ?

Odată instalat în funcţie, rectorul se bucură de stabilitate în funcţie, dar în anumite limite. Dacă nu îşi îndeplineşte clauzele prevăzute în contractul de management, membrii universităţii cu drept legal de vot pot cere demiterea acestuia, prin organizarea unui referendum.

Există două căi în care acest lucru se poate întâmpla.

Prima cale are la bază sesizarea la nivelul universităţii, în urma căreia cel puţin o treime din numărul total al membrilor Senatului solicită acest lucru. Revocarea rectorului are loc dacă avem o majoritate absolută, adică mai mult de jumătate din numărul membrilor Senatului sunt ,,împotriva” menţinerii în funcţie a rectorului.

A doua situaţie este cea în care Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului constată că nu sunt respectate obligaţii ce atrag răspunderea publică, precum respectarea legislaţiei, respectarea eficienței manageriale și a utilizării resurselor sau respectarea politicilor de echitate și etică universitară. În aceste situaţii, este sesizat senatul universitar, iar dacă pe parcursul a 3 luni neregulile continuă să existe, în baza propunerii Consiliului de etică și management universitar, cu consultarea senatului universitar, rectorul este demis.

Indiferent de modul de revocare din funcţie al rectorului, Senatul este obligat să finalizeze procedurile de desemnare a noului rector în termen de cel mult 3 luni, dar şi să desemneze un prorector pentru a asigura interimatul.

Cu acest prilej sperăm că v-am creionat o imagine clară din punct de vedere juridic a instituţiei rectorului, ale cărei mecanisme legislative sunt puse în exercite în aceste zile cu prilejul alegerii acestuia în cadrul Universităţii din Oradea.