Scris de Paul Muscă, Anul II, Drept
Una din probleme cu care se confruntă societatea românească este situaţia drogurilor ilegale, accentuată în ultima vreme a magazinelor “de vise” cu produse etnobotanice, semnalate de instituţiile abilitate cu drept de control în acest sens. Alături de problematica etnobotanicelor, nu este de neglijat nici problematica drogurilor permise de lege precum alcoolul, tutunul, medicamentele cu efect psihotrop.
Pe lângă aspectul ilicit al desfăşurării unor activităţi cu astfel de produse, vă aducem în prim plan impactul negativ atât în plan social, cât şi în cel privind sănătatea.
Categoria cea mai larg expusă la această ameninţare este reprezentată de adolescenţi. Aceştia sunt mai vulnerabili datorită lipsei experienţei de viaţă, a uşurinţei cu care pot fi influenţaţi de anturajele cu care i-au contact, dar şi datorită problemelor de natură familială, şcolară sau chiar personală, ce în mintea unui tânăr pot căpăta veritabile nuanţe dramatice.
Fără a neglija şi restul masei expuse acestui pericol al drogurilor, având în vedere că există o multitudine de spaţii care pot favoriza comercializarea, transportul şi consumul acestor substanţe – discoteci, baruri, instituţii de învăţământ sau chiar şi pe stradă.
Tot ca factor favorizant se numără şi unele cauze de natură social-economică – creşterea şomajului, insecuritatea socială, polarizarea populaţiei în săraci şi bogaţi, scăderea nivelului de trai – cauze ce vin să completeze revenirea unor cetăţeni români ce au activat în străinătate în reţelele de traficanţi de droguri, sumele angrenate în astfel de activităţi ilicite fiind considerabile.
În continuare voi face referire la cele mai larg răspândite droguri, ce au în acelaşi timp şi cele mai nocive efecte asupra corpului uman.
Heroina este un drog extras din opium de mac şi se prezintă sub formă de pulbere de culoare variabilă de la gălbui la maroniu. Prin comparaţie, este un analgezic de zece ori mai puternic decât morfina. Heroinomanii – consumatorii de heroină – se recunosc la prima vedere după urmele lăsate de ace pe suprafaţa braţelor, a unor zone cu pigmentaţie neagră sau bleu sau chiar decolorări. Din punct de vedere al efectelor psihice, întâlnim somnolenţă, apatie, dezinteres total faţă de lumea înconjurătoare, pierderea culorii din ochi, în starea de relativ „calm”, dar se pot creiona şi stări precum irascibiltate, agitaţie, dureri sau mâncărimi. Efectele pe care le induce consumatorilor sunt infectarea cu virusul HIV, hepatită, infecţii ale sângelui sau decesul provocat fie datorită supradozei, fie datorită unei suprasolicitări ale inimii.
Canabisul este de departe cel mai răspândit drog. Se prezintă sub trei forme, marijuana, haşiş respectiv ulei vegetal, acesta din urmă având o pondere mică pe bătrânul continent. Marijuana se obţine din frunze sau florile de canabis, pe când haşişul suferă multiple transformări ale seminţelo, tulpinilor şi rădăcinilor până ajunge la starea finală. Simptome precum ochi înroşiţi, pupile dilatate, tensiune arterială crescută, senzaţia de foame nejustificată sau voma sunt cele mai des întâlnite simptome alături de anxietate, aparentă stare de bine şi oscilații ale stării de spirit – de la râsul nemotivat la tăcerea contemplativă. Printre consecinţe asupra organismului se numără şi tulburări ale funcţionării normale ale plămânilor, dar şi unele de natură psihotică – alterarea stării psihice și tulburări de somn.
Cocaina are poate cel mai puternic impact negativ asupra organismului uman întrucât acest drog atacă sistemul nervos central. Se obţine din frunzele arbustului de coca şi se regăseşte sub formă de pudră sau în cocaină bază, cunoscut sub denumirea de „crack”. Ca semne de recunoaştere ale consumatorilor de cocaină nominalizăm nasul roşu afectat de inflamaţii în zona obrajilor- în cazul prizării nazale, iar în cazul injectării intravenoase, simptomele sunt asemănătoare heroinomanilor. Complexitatea efectelor pe care le produce cocaina sunt de-a dreptul stupefiante. Fiind foarte toxică, ea produce iniţial o stare de excitaţie, urmată de o senzaţie de putere fizică şi intelectuală şi culminată cu o epuizare totală. De la accelerarea ritmului cardiac, a pupilelor dilatate, pierderea poftei de mâncare se poate ajunge la agitaţie, halucinaţii, anxietate, depresie, dependenţă psihică şi chiar fizică, durere osoasă şi, finalmente, aritmii cardiace care se pot uşor transforma într-un stop cardiac.
Toate aceste aspecte ar trebui să dea de gândit cititorilor asupra dimensiunilor drogurilor, având în vedere că, paradoxal sau nu, aceste substanţe, drogurile, produc anual mai multe victime decât armele de distrugere în masă.
Studentocraţia 
Opinia ta conteaza!